Căldura extremă legată de îmbătrânirea accelerată la adulții în vârstă, constată un studiu
Căldura extremă poate fi deosebit de periculoasă pentru persoanele vârstnice, crescând riscul de accident vascular cerebral și deces. Dar, pe lângă aceste riscuri evidente, există dovezi că aceasta ar putea afecta și modul în care funcționează ADN-ul și ar putea accelera procesul de îmbătrânire.
Studiul recent
Un nou studiu, publicat în revista Science Advances, sugerează că există o legătură între căldura extremă și îmbătrânirea accelerată în rândul adulților în vârstă. Analiza a inclus peste 3.600 de adulți vârstnici din Statele Unite și a arătat că cei care locuiesc în zone expuse la temperaturi de 90 de grade Fahrenheit sau mai mult au suferit modificări moleculare semnificative comparativ cu cei din regiuni mai răcoroase.
Rezultatele studiului
Constatările sugerează că valurile de căldură și creșterea temperaturilor cauzate de schimbările climatice pot modifica chimic ADN-ul și pot accelera îmbătrânirea biologică. Autorii studiului estimează că o persoană care trăiește într-o zonă cu temperaturi de 90 de grade timp de 140 de zile sau mai mult pe an ar putea îmbătrâni cu până la 14 luni mai repede decât cineva care locuiește într-o zonă cu mai puțin de 10 zile de căldură extremă anual.
Metodologia cercetării
Pentru a desfășura acest studiu, cercetătorii au analizat trei biomarkeri de îmbătrânire, cunoscuți sub numele de ceasuri epigenetice, derivate din probe de sânge ale persoanelor cu vârsta de 56 de ani și peste. Aceste estimări de vârstă au fost comparate cu șase ani de date climatice zilnice din diferite regiuni geografice.
Ce sunt ceasurile epigenetice?
Ceasurile epigenetice măsoară schimbările biologice care pot prezice riscul de boli sau deces asociate cu îmbătrânirea. Ele estimează cât de bine funcționează organismul la nivel molecular și celular. Potrivit lui Eun Young Choi, asociat postdoctoral la U.S.C. Leonard Davis School of Gerontology, ADN-ul este fixat la naștere, dar factorii externi, cum ar fi stresul și poluarea, pot provoca modificări moleculare care afectează modul în care genele funcționează.
Concluzie
Studiul evidențiază riscurile pe care căldura extremă le poate aduce nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru procesele biologice fundamentale ale organismului uman, sugerând că schimbările climatice ar putea avea un impact profund asupra sănătății populației vârstnice.