DESPRE NAȘTERE

Toate femeile însărcinate își doresc la un moment dat să afle cât mai multe informații despre naștere. Cum decurge ea, cât de dureros este travaliul, cât de repede vine pe lume bebelușul, în ce constau contracțiile și mai ales ce presupune recuperarea postpartum sunt câteva dintre cele mai mari neliniști ale gravidelor.

Atunci când vorbim despre naștere nu avem cum să nu ne întrebăm toate aceste lucruri și să ne imaginăm cum anume se va produce cel mai frumos eveniment din viața noastră. Dorința de a-și ține în brațe bebelușul trece dincolo de orice eveniment dureros din viața unei femei, fiind mai mare decât intensitatea contracțiilor sau durerile provocate din timpul expulziei bebelușului. Nu trebuie să te temi de durere, atâta timp cât vei avea lângă tine cele mai bune cadre medicale, medici, asistente sau moașe care să îți spună totul despre naștere și mai ales cum decurge fiecare etapă pe care urmează să o parcurgi.

Nașterea reprezintă cea mai frumoasă perioadă din viața unei femei însărcinate, este momentul în care mama își va cunoaște bebelușul, indiferent de metoda de naștere aleasă. Implică multă emoție și nenumărate trăiri și este de la sine înțeles că atunci când ne gândim la acest eveniment frumos vom putea lăsa în urmă orice durere sau neliniște care ne-ar frământa trupul în tot acest timp.

Discuțiile cu medicul specialist despre naștere sunt normale, ele încearcă să identifice răspunsurile la toate neliniștile mamei. Cu siguranță, mama va avea în vedere ce fel de modalitate de naștere să aleagă, care ar fi complicațiile nașterii posibile și mai ales cum anume va reuși să facă față durerilor. Tot atunci când are în vedere nașterea, mama va cere sfatul medicului despre ce lucruri ar trebui să le aibă la îndemână pentru ca acest moment să poată fi parcurs cu bine.

La fel, atunci când va vorbi cu mama despre naștere medicul va avea în vedere toate acele probleme de sănătate ale mamei, un istoric medical complet care să concluzioneze care este cea mai bună variantă de naștere, potrivită pentru mamă.

Nașterea naturală reprezintă cea mai bună variantă de a aduce pe lume bebelușul, fără riscuri și cu o recuperare destul de ușoară după. Cu toate acestea, atunci când vorbesc despre naștere medicii constată că din ce în ce mai multe femei iau în calcul varianta de a naște prin cezariană, fiind vorba despre mai puțină durere în timpul expulziei medicale. Nu trebuie să negăm că în ultima perioadă se constată o întoarcere la metodele tradiționale, care presupun nașterea naturală sau nașterea acasă, asistată de moașă sau un alt cadru medical specializat, care ar putea să îi ofere mamei cele mai bune recomandări. Se ajunge la această recomandare mai ales cu privire la modul de recuperare al mamei după naștere, fiind mult mai ușor decât recuperarea după nașterea prin cezariană.

Însă, nu putem contesta că atunci când ne dorim să aflăm totul despre naștere ar trebui să luăm în calcul că nașterea pe cale naturală este un fenomen dureros, ce implică mai multe faze, ce trebuiesc parcurse cu grijă, astfel încât totul să se producă cu bine, iar mama și bebelușul să fie în afara oricărui pericol.

Nașterea naturală – ce trebuie să cunoști?

Nașterea naturală înseamnă parcurgerea unui travaliu dureros, dar și parcurgerea etapă cu etapă a fazelor travaliului. De la eliminarea dopului gelatinos, ruperea apei și până la intensificarea numărului contracțiilor, toate acestea ar putea califica nașterea naturală ca fiind un fenomen ce se produce lent, dar care, în final, așa cum spun medicii despre naștere, ar putea oferi organismului șansa de a se recupera mult mai ușor.

Atunci când vorbim despre naștere, nu putem să nu avem în vedere etapele nașterii naturale. Ele încep din travaliu, ce este prima fază a nașterii și implică declanșarea contracțiilor ce au rolul de a dilata colul uterin și de a pregăti corpul pentru nașterea bebelușului, și ajung la momentul expulziei copilului, terminându-se cu expulzia placentei. Toate aceste lucruri înseamnă multe momente pe care mama nu le cunoaște, însă cu ajutorul personalului medical de specialitate, dar și cu ajutorul unor tehnici de respirație corespunzătoare, va putea face față cu bine acestor momente, ținându-și în cele din urmă bebelușul în brațe.

Există și opinii medicale potrivit cărora nașterea naturală ar putea avea și o etapă de pretravaliu, care apare cu câteva săptămâni mai înainte de sarcină. Este momentul în care copilul se pregătește de naștere, are o poziție corespunzătoare nașterii (de obicei cu capul în jos, spre canalul de naștere) și începe încet încet să coboare prin pântecul mamei sale. Tot acum ne confruntăm cu o intensificare a numărului contracțiilor Braxton Hicks, care mai înainte erau obișnuite, dar nu erau atât de numeroase și mai deloc dureroase. Are loc pierderea dopului gelatinos, o perioadă care precede ruperea apei și astfel mama, începând cu acest moment s-ar putea pregăti pentru venirea pe lume a bebelușului.

Ruperea apei nu este dureroasă, însă este un fenomen ce determină niște senzații destul de ciudate, mama are părerea aproape că a făcut pe ea. Din acest moment, numărul contracțiilor va deveni din ce în ce mai intens, iar mama ar trebui să ajungă de îndată la cel mai apropiat spital, urmând perioada travaliului activ.

În prima fază a travaliului, cervixul începe să se dilate, ajungând la 3 centimetri, iar contracțiile devin din ce în ce mai intense. Cu timpul, atunci când vorbim despre naștere, trebuie să luăm în calcul că numărul acestora devine mai mare, iar ele devin din ce în ce mai intense, mama având dureri uneori de nesuportat. Colul uterin se va dilata treptat, ajungând ca mai înainte de expulzie să măsoare o dilatație de circa 10 centimetri, atât cât are nevoie capul bebelușului pentru a se strecura prin canalul vaginal și astfel să vină pe lume fără probleme.

Când veți vorbi cu medicul despre naștere, acesta vă va spune mai mult ca sigur că pe măsură ce dilatația se va produce, iar contracțiile vor fi mai intense, veți simți nevoia să împingeți bebelușul afară. De aceste lucruri se va ocupa medicul care vă asistă, care vă va recomanda cum anume să respirați și mai ales când este cel mai bun moment pentru a împinge.

Pentru a proteja mușchii pelvini și eventualele rupturi, medicii ar putea apela la epiziotomie, o tăietură ce va fi suturată imediat după expulzia bebelușului și a placentei, realizată de obicei sub anestezie epidurală. În acest mod, recuperarea de după naștere va fi mai ușoară, cu puțin efort mama reușind să ajungă la forma inițială destul de repede.

Expulzia bebelușului are loc repede, fiind nevoie ca prin canalul vaginal să pătrundă capul bebelușului. Corpul se va strecura destul de ușor prin acest canal al nașterii, capul fiind cea mai mare parte a corpului bebelușului, greu de pătruns. Odată bebelușul născut, nu putem considera că nașterea se încheie. Urmează expulzia placentei, în maxim două ore de la venirea pe lume a copilului. În tot acest timp mama va fi supravegheată, astfel încât medicii să se asigure că starea mamei este bună și că nu se află în niciun pericol.

Cezariana – ce este și cum se desfășoară?

Cezariana este considerată a fi una dintre cele mai moderne metode de naștere. Cu ajutorul său au fost salvați mulți bebeluși, fiind de obicei o metodă la care recurg medicii în stare de urgență. Cu toate acestea, în ultima perioadă tot mai multe sunt femeile care apelează la nașterea prin cezariană, de teama durerii din timpul travaliului provocat de nașterea naturală.

Cu toate acestea, atunci când vorbiți cu medicul despre naștere ar trebui să aveți în vedere recomandarea sa. În funcție de ceea ce vă recomandă puteți alege sau nu nașterea prin cezariană. De obicei, dacă nu sunt elemente care ar putea pune viața mamei sau a bebelușului în pericol, atunci medicii ar putea sugera nașterea naturală, recuperarea sa fiind mult mai ușoară.

De regulă, nașterea prin cezariană se desfășoară de urgență, atunci când apare un element care împiedică nașterea naturală. În cazul în care nașterea prin cezariană este stabilită de dinainte, atunci medicii ar putea programa intervenția, iar pacienta va ști de dinainte la ce să se aștepte. Unii medici recomandă programarea nașterii prin cezariană odată cu declanșarea travaliului, acest lucru fiind cunoscut drept cezariana la cald.

Mai înainte de a ajunge în sala de operație, mama va discuta cu medicul anestezist și va alege, împreună cu acesta tipul de anestezie pe care urmează să îl efectueze. Anestezia epidurală permite mamei să stea trează în timpul intervenției, iar anestezia generală presupune adormirea completă a pacientei. De obicei, cea generală este folosită în cazul operațiilor de urgență.

Durata intervenției prin cezariană, așa cum spun medicii când vorbesc despre naștere, este de scurtă durată. Până la extragerea din pântec a bebelușului, va fi nevoie doar de 10 minute. În tot acest timp, activitatea medicului va fi una continuă, astfel încât mama și bebelușul să se poată întâlni cât mai curând. După extragerea bebelușului din pântec, cel mic va rămâne în grija medicului neonatolog, care îi va acorda acestuia primele note medicale, așa numitul scor Apgar.

Are loc și momentul primei întâlniri, după ce bebelușul se află în afara oricărui pericol, acesta va fi așezat la pieptul mamei sale, fiind cel mai tandru moment, așteptat vreme de nouă luni de întreaga familie.

Ulterior, mama va rămâne în grija medicilor, care vor curăța uterul, eliminând astfel placenta și mai apoi se vor ocupa de suturarea pereților uterului și ai celor abdominali. Toată această procedură este de lungă durată, încheierea intervenției realizându-se cu multă grijă, așa încât mama să nu se afle în niciun pericol.

Atunci când ne dorim să aflăm totul despre naștere, ne interesează și recuperarea fizică ulterioară. Dacă la nașterea naturală recuperarea este mult mai ușoară, mama putând avea grijă de bebeluș chiar după primele ore, în cazul nașterii prin cezariană, aceasta va trebui să stea circa 24 de ore în sala de terapie intensivă, moment în care se va afla sub permanenta grijă a medicilor și cadrelor medicale.

Indiferent cum, nașterea copilului este frumoasă, având cel mai frumos deznodământ – cel al întâlnirii dintre mamă și puiul de om, un moment tandru și plin de emoție.